“Magna Curia”  provine din limba  latină, in traducere “Curtea Mare” sau  mai fiind cunscut sub numele de “Castelul Bethlen” si se situează la poalele dealului cetații lângă parcul orașului Deva. Este cea mai veche clădire monument istoric din Deva.

In interiorul acestuia activeaza “Muzeul Civilizației Dacice și Romane” care este organizat în trei secții: istorie, științele naturii și artă.

Muzeul fiind în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național.

Muzeul Textilelor este un muzeu privat care lucrează cu colecţia de textile FARZ (Florica, Ana and Romulus Zaharia). Colectia include textile și instrumentar folosit în producţia textilă tradiţională, produse dealungul istoriei în toată lumea; o bogată colecţie de referinţă alcatuită din fibre, culoranţi, și structuri textile; și o bibliotecă de specialitate. Colecţia cuprinde piese textile bidimensionale, costume, accesorii și instrumentar textil din România, estul și centrul Europei, vestul Europei, Orientul Apropiat, India, Asia Centrală, Japonia, China, sud-estul Asiei, Africa, Oceania și America. Forta și unicitatea colecţiei FARZ este faptul că a fort sistematic și profesional formată cu atenţie la aspectele technice ale textilelor. Credem că este singura colecţie de acest tip din estul Europei. Muzeul Textilelor are trei locații, două în comuna Băiţa și una în satul Hărţăgani, toate în judeţul Hunedoara, România. Locaţia principală a muzeului, Corpul A, este într-o casă construită în centrul comunei Băiţa la 1857. În momentul de faţă, casa și grădina sunt în restaurare. Grădina casei va fi transformată într-o gradină de plante tinctoriale și de fibre textile. Corpul B, unde sunt locate spaţiile administrative, un laborator de conservare, sala de conferinţe și un Art Café, este o clădire din anii șaizeci, care a fost magazinul universal al Băiţei. Corpul C al muzeului, unde producţia casnică textilă tipică zonei Hunedoara, exemplificată prin obiecte și o gradină axată pe plantele textile, este într-o gospodărie ţărănească din satul Hărţăgani. Gospodaria are cinci construcţii, trei dintre ele fiind datate și semnate de Tripon Petru, 1902, 1912, și Popa Aron, 1936. Deschidem la public corpurile B și C in 28 mai, 2018. Ne propunem să terminăm restaurarea Corpului A în 2019, și să deschidem această locaţie publicului în 2020. Până la acea dată, sala de conferințe a Corpului B și spațiul Art Café vor funcționa ca și galerii pentru expoziții temporare.

Misiunea Muzeului Textilelor include prezervarea, colectarea, cercetarea și împărtășirea colecţiei și a altor resurse cu specialiștii și publicul larg. Punctul principal al activităţilor este de a asigura un context global în care materialele textile românești si cele est europene precum și tehnologiile textile aferente să fie integrate. Alte obiective sunt creerea unui centru pentru cercetare și interacțiuni profesionale între experţi și tineri profesioniști din comunitatea profesională naţională și internațională; și de a stimula aprecierea textilelor ca artă.

Colecția a fost făcută în ultimele patru decenii cu pasiune pentru textile, determinare, și expertiză profesională de catre Florica si Romulus Nicolae Zaharia și a ficei lor Ana Teodora Draguș. Florica Zaharia este Doctor în textile și Conservator Emerita a The Metropolitan Museum of Art, unde a profesat pentru aprope jumătate din viață ca și conservator textile. Treisprezece ani a fost șefă a Department of Textile Conservation. Romulus Nicolae Zaharia este inginer în industria alimentară, și un pasionat pentru istorie și pentru colecționat înca din tinerețe. Ana Teodora Draguș este inginer în zootehnie și biotehnologie, un activ membru al comunității și un entuziastic participant în formarea colecției FARZ.

Muzeul Textilelor, Corp A -  Baița, nr. 21, județul Hunedoara.

Construită in anul 1857 de negustorul Gheorghe Bartos, unul dintre fondatorii ASTRA, construcția a fost la vremea respective una dintre cele mai importante cladiri ale Băiței. Este compusă din șapte camera și veranda la nivelul principal și șase camere boltite la demisol. În timpul perioadei comuniste, casa a fost o parte reședință private și altă parte a fost folosită de către Cooperație și ocazional de către școală.
Clădirea necesită restaurare. Încercarea va fi de a prezerva toate detaliile arhitecturale originale ale casei, și în același timp, de a crea condiții modern pentru expunerea colecției.
Până la acest moment, dupa ce am documentat situația casei, am eliminat toate adăugirile aduse spațiului interior de la demisol în perioada comunista.
Pe parcursul lucrărilor, a fost descoperită pictură originală într-una dintre încăperi.

Muzeul Textilelor, Corp B -  Baița, nr. 18, județul Hunedoara.

Clădirea fostului magazin universal, cu două nivele.
Include sala de conferințe (până la renovarea Corpului A, este galerie pentru expoziții temporare), un Art Café, un laborator de conservare, restaurare și cercetare știintifică și spații  administrative.
Construită în decada anilor șaizeci.

Muzeul Textilelor, Corp C - Sat Harțăgani, nr. 434, Băița, județul Hunedoara.

Tripon Petru, cel care a semnat și datat prima construcție a practicat tâmplăria. Priceperea lui este observată la diferite nivele ale construcțiilor. În colecția Muzeului Textilelor se află și două seturi de bârgăle, folosite în procsul țesutului, semnate Tripon Petru și datate 1913 și 1914.

Casa a fost mostenită de fiica lui Petru, Veta. Aceasta s-a căsătorit cu Popa Aron. Îpreunâ au construit conia datată 1936. Unul dintre cei doi fii ai lor, Popa Nicolae, zis, a moștenit gospodăria. Dupa moartea acestuia, gospodaria a fost moștenită de soția Victoria și de nepoții Dorin si Elena. Șura a fost demolată, iar casa principal a fost vândută pentru a fi demolată și transferată la o altă locație. În 1998 gospodaria a fost achizitionata de Florica si Romulus Zaharia, în timp pentru a salva demolarea casei principale.

Materialele folosite la constructii:
Lemn, piatră și tencuială făcută din pământ galben, pleavă, cenușă, balegar; țiglă.

Gospodărie țărănească alcatuită din următoarele structuri:
-Casa principală, semnată și datată de Tripon Petru, 1902
-Conia, semnată și datată de Popa Aron, 1936
-Camara, semnată și datată de Tripon Petru, 1912
-Coteț pentru oi, porci și păsări
-Stogăria
-Piua, dateaza din secolul al-XIX-lea, folosită pentru împâslirea materialului țesut din lână, achiziționată în 2005 din satul  Bulzeștii de Sus

Gospodăria, Corpul C al Muzeului Textilelor, este locul unde producția textilă tipică regiunii se va putea vedea și cerceta în contextual traditional.

Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896 datorita unui geolog german care a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. Prima consemnare a muzeului este din anul 1912 iar in urmatorii ani devine un punct de atracție pentru cei care călătoresc prin Munții Apuseni.

În cei peste 100 de ani de existență, muzeul a adunat peste 2.000 de exponate cu aur masiv din zăcămintele patrulaterului aurifer al Munților Metaliferi, dar și minerale din România și din străinătate.

Muzeul este unic în felul lui deoarece adăpostește unele dintre cele mai spectaculoase exponate din aur nativ cum ar fi: steagul dacilor, șopârlele din aur și un cristal pentagonal, unic în lume, niciunul dintre exponate nu a fost prelucrat de vreun meșter aurar sau bijutier.

Muzeul se află în centrul municipiului Brad.

Colectia poate fi vizitată zilnic între orele 9,00 și 17,00.

Tarifele sunt următoarele:

-15 lei pentru adulți

-10 lei pentru pensionari, studenți şi elevi de peste 14 ani

-5 lei pentru copii sub 14 ani

Cetatea Deva este un monument istoric cu arhitectură laică construită in mijlocul secolului al XIII-lea pe un con vulcanic cu altitudinea de circa 370 m.

Poziția strategică a facut ca aceasta sa păzeasca secole de-a rândul ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului din înălțimea care domina orașul Deva.

In jurul cetatii s-au descoperit urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului,  iar prezența unor blocuri de piatră cioplită avand tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.

Cetatea este distrusă în mare parte in dimineața zilei de 13 august 1849 cand magazia cu praf de pușcă a fortăreței explodează iar  latura de est a cetății a fost daramata.

Cetatea a fost reconstruita aproape in totalitate si ofera o priveliste minunata asupra orasului Deva si imprejurimile acestuia.

PREŢURI ACCES
Bilet adulţi dus-întors - 20,00 lei
Bilet copii, elevi, studenţi, pensionari dus-întors (in baza actelor doveditoare: carnet de elev sau student vizat pe anul in curs, cupon de pensie) - 10,00 lei
Veteranii de război, persoanele cu handicap cu insotitor, copiii instituţionalizaţi si copiii cu varsta sub 3 ani (in baza actelor doveditoare) - 0,00 lei (gratuit)
Pentru grupurile organizate cu un numar mai mare de 15 persoane, insotitorul de grup, sau dupa caz, organizatorul este scutit de plata tarifelor mentionate mai sus
IMPORTANT!

1 mai - 30 septembrie
Ultima urcare cu telecabina - ora 20.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 20.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 20.30. Poarta 1 se închide la ora 21.00

1 octombrie - 30 aprilie
Ultima urcare cu telecabina - ora 19.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 19.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 19.30. Poarta 1 se închide la ora 20.00

Blidaru este un platou situat la SV de com. Orăștioara de Sus (jud. Hunedoara) la altitudinea de 705 m. Aici se află ruinele cetății dacice cu același nume ce este integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, fortificația este formata din două incinte unite între ele având împreună șase turnuri puternice de observație.

Arboretumul Simeria este o rezervație naturală de tip dendrologic și peisagistic situată pe teritoriul orașului Simeria. Actuala rezervație a fost la origine un parc care împrejmuia Castelul Gyulay.

Parcul dendrologic Simeria cuprinde cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România avand peste 2000 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit. Rezervația se întinde pe o suprafață de 70 ha, clasându-se astfel pe locul 10 în Europa și pe locul 101 în lume.

Rezervația se află la periferia orașului Simeria, la 10 km est de municipiul Deva, iar accesul se face din DN 7, urmând strada 1 Decembrie până la capăt.

Peştera Cioclovina a fost formată în apropierea localităţii cu acelaşi nume din comuna hunedoreană Boşorod, la izvoarele Văii Luncanilor. Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: caverna uscată şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie. Peştera este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri.

In Peştera Cioclovina natura a creat o lume subterană misterioasă. Aici pot fi admirate diferite formaţiuni specifice peşterilor, printre care se remarcă mărgelele de chihlimbar.

Aici a fost descoperit cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din ţara noastră, depozite de guano, dar şi un nou mineral fosfatic, Ardealitul. Peştera Cioclovina are o lungime de peste 2.000 de metri.

Ca sa ajungi la aceasta pestera trebuie sa calatoresti spre satul Cioclovina. De aici mai ai de parcurs vreo 6 km fie cu maşina sau fie pe jos şi astfel poti admira peisajele sălbatice.

Cetatea Mălăiești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Mălăiești, comuna Sălașu de Sus. Aceasta este o cetate cu donjon și incintă inelară din piatră la care au fost adugate ulterior 4 turnuri poligonale.

Faza a I-a de constructie are loc in primele două decenii ale sec. XIV consturindu-se un donjon înconjurat de incintă din piatră.

Faza a II-a a adus modificari ale donjonului si incintei,  acestea fiind supraînălțate.

Faza a III-a de constructie se desfasoara în jur de anul 1588 cand au fost adăugate cele 4 turnuri poligonale.

Cetatea a fost abandonată în secolul XVII de catre locuitorii acelor vremuri.

TAXE DE VIZITARE:
- 5,00 lei/persoana adulta;
- 4,00 lei/persoana pentru grupuri de minim 10 persoane;
- 4,00 lei/copil;

Situat în comuna Certeju de Sus, la aproximativ 25 de kilometri de Deva, Făerag este cel mai vechi lac de acumulare din judeţ. Cunoscut şi sub denumirea de tăul Făerag, este unul dintre puţinele locuri sălbatice care au mai rămas în judeţ.

Peisajul sălbatic îi dă un farmec aparte, pe malul drept se întinde o poieniţă care poate fi un excelent loc de campare. De aici se poate circula cu autoturismul pe drum „accidentat” până la coada lacului unde a fost amenajat un ponton pentru amatorii de pescuit.

Lacul Făerag nu este nici pe departe un loc de agreement, pe malul lacului „domneşte” liniştea deplină. Chiar şi în cele mai aglomerate weekenduri, pe malul lacului nu întâlneşti multe persoane. Probabil şi din cauza accesului dificil în această zonă. Până în comuna Certeju de Sus drumul este asfaltat, odată ce ai ieşit din centrul comunei şi porneşti spre lac drumul este pietruit, pe de o parte drumul este străjuit de păduri sălbatice de conifere, de cealaltă parte se cască o prăpastie adâncă. Nu lipsesc nici curbele „în loc”, iar traseul dificil culminează cu panta abruptă în vârful căreia se întinde Lacul Făerag.