Peştera Cioclovina a fost formată în apropierea localităţii cu acelaşi nume din comuna hunedoreană Boşorod, la izvoarele Văii Luncanilor. Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: caverna uscată şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie. Peştera este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri.

In Peştera Cioclovina natura a creat o lume subterană misterioasă. Aici pot fi admirate diferite formaţiuni specifice peşterilor, printre care se remarcă mărgelele de chihlimbar.

Aici a fost descoperit cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din ţara noastră, depozite de guano, dar şi un nou mineral fosfatic, Ardealitul. Peştera Cioclovina are o lungime de peste 2.000 de metri.

Ca sa ajungi la aceasta pestera trebuie sa calatoresti spre satul Cioclovina. De aici mai ai de parcurs vreo 6 km fie cu maşina sau fie pe jos şi astfel poti admira peisajele sălbatice.

În parcul nostru dorim să reînviem bucuria vacanțelor la bunici.

Casa muzeu, construită în 1918, vă așteaptă cu amintirea vremurilor străbune.

În curte, pe lângă locurile de joacă în aer liber, puteți hrăni și mângâia animalele din ogradă, puteți alerga desculți prin iarbă!

Vă așteptăm să ne bucurăm împreună de ciripitul păsărilor și aerul de la țară!

Copiii trebuie să fie însoțiți de un adult pe toată durata vizitei, copiii nu se pot lăsa singuri sau nesupravegheați.

Cetatea Ardeu (numită și „Cetățuia”) este situată pe un deal cu o altitudine de 450 m, în sudul satului Ardeu, județul Hunedoara. Cetatea dacică de la Ardeu este cel de al treilea șantier arheologic hunedorean de mare importanta din istoria antică.

Cetatea dacică de la Ardeu datează din secolul I î.Hr. și avea un rol strategic, fiind amplasată pe „drumul aurului”, în apropierea vechilor exploatări auro-argentifere din Munții Apuseni. În zonă au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterii și numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur și obiecte decorative din bronz.

Șantierul de la „Ardeu – Cetățuie” este finanțat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și organizat în colaborare cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin aportul mai multor experți arheologi de la cele două instituții amintite. Debutul fortificației dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î.Hr., iar sfârșitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al II-lea.

Pe Dealul Judelui și pe versantul sudic, au mai fost sondate locuințe aparținând unei așezări datând din perioada provinciei Dacia. Din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe (după distrugere, romanii au preluat „locația” fortificată, folosind-o până la retragerea lor). De asemenea au fost descoperite o serie de materiale din metal și ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum și altele, din secolele XV-XVI. Sursele documentare medievale nu fac referire la această cetate.

Cetatea Deva este un monument istoric cu arhitectură laică construită in mijlocul secolului al XIII-lea pe un con vulcanic cu altitudinea de circa 370 m.

Poziția strategică a facut ca aceasta sa păzeasca secole de-a rândul ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului din înălțimea care domina orașul Deva.

In jurul cetatii s-au descoperit urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului,  iar prezența unor blocuri de piatră cioplită avand tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.

Cetatea este distrusă în mare parte in dimineața zilei de 13 august 1849 cand magazia cu praf de pușcă a fortăreței explodează iar  latura de est a cetății a fost daramata.

Cetatea a fost reconstruita aproape in totalitate si ofera o priveliste minunata asupra orasului Deva si imprejurimile acestuia.

PREŢURI ACCES
Bilet adulţi dus-întors - 20,00 lei
Bilet copii, elevi, studenţi, pensionari dus-întors (in baza actelor doveditoare: carnet de elev sau student vizat pe anul in curs, cupon de pensie) - 10,00 lei
Veteranii de război, persoanele cu handicap cu insotitor, copiii instituţionalizaţi si copiii cu varsta sub 3 ani (in baza actelor doveditoare) - 0,00 lei (gratuit)
Pentru grupurile organizate cu un numar mai mare de 15 persoane, insotitorul de grup, sau dupa caz, organizatorul este scutit de plata tarifelor mentionate mai sus
IMPORTANT!

1 mai - 30 septembrie
Ultima urcare cu telecabina - ora 20.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 20.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 20.30. Poarta 1 se închide la ora 21.00

1 octombrie - 30 aprilie
Ultima urcare cu telecabina - ora 19.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 19.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 19.30. Poarta 1 se închide la ora 20.00

Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult ortodox din localitatea Densuș, județul Hunedoara fiind una dintre cele mai vechi biserici din România. A fost ridicată pe ruinele unei construcții din secolul IV d.Hr. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în secolele al XIV-lea - al XV-lea.

Intreaga construcție este acoperită cu plăci de piatră, iar majoritatea materialului său provine de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane.

Are o înfățișare ciudată care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească.

Unul dintre cele mai frumoase sate din Hunedoara este Sâcărâmb. Povestea aşezării este legată de zăcămintele importante de aur descoperite în urmă cu două secole şi jumătate, care au atras în aceste locuri familii din toate colţurile lumii.

Satul Săcărâmbul impresionează prin peisajele de care este înconjurat, clădirile vechi şi istoria locului.

Se dezvăluie turiştilor ca un loc fascinant, situat într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri.

Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului.

„Aurul din Nagyag (Săcărâmb) nu este obţinut prin spălări, ci din vene (filoane).

În împrejurimile Săcărâmbului, au fost descoperite în anul 1860, un vas conţinând monede de aur şi un lanţ de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi întrebuinţate în relaţiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană.

Până în secolul XX, Săcărâmbul devenise un orăşel minier, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”.