Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896 datorita unui geolog german care a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. Prima consemnare a muzeului este din anul 1912 iar in urmatorii ani devine un punct de atracție pentru cei care călătoresc prin Munții Apuseni.

În cei peste 100 de ani de existență, muzeul a adunat peste 2.000 de exponate cu aur masiv din zăcămintele patrulaterului aurifer al Munților Metaliferi, dar și minerale din România și din străinătate.

Muzeul este unic în felul lui deoarece adăpostește unele dintre cele mai spectaculoase exponate din aur nativ cum ar fi: steagul dacilor, șopârlele din aur și un cristal pentagonal, unic în lume, niciunul dintre exponate nu a fost prelucrat de vreun meșter aurar sau bijutier.

Muzeul se află în centrul municipiului Brad.

Colectia poate fi vizitată zilnic între orele 9,00 și 17,00.

Tarifele sunt următoarele:

-15 lei pentru adulți

-10 lei pentru pensionari, studenți şi elevi de peste 14 ani

-5 lei pentru copii sub 14 ani

Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie naturală protejată de interes naţional.

Ţara Haţegului a ajuns cunoscuta pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona de atunci, o insulă în Marea Tetis în perioada Cretacicului. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice in care traiau. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului redus ca dimensiuni prin reducerea dimensiunilor reptilelor (nanism insular).

Hatzegopteryx era singurul zburător, denumit aşa chiar după numele oraşului Haţeg si contrasta prin mărimea sa uriaşă cu restul vieţuitoarelor de pe insula, el avand avengura aripilor de 12 metri.

Aici s-a mai descoperit și Balaurul bondoc. Balaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Haţegului cu circa 70 de milioane de ani în urmă. Este singurul dinozaur care are o denumire ştiinţifică în limba română şi nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus de descoperitorii culturii româneşti.

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului are o suprafaţă de 102.392 ha, cuprinzând în totalitate 7 localităţi si partial alte 4 localitati.

Situl arheologic din epoca romană numit şi „Cetatea Uriaşului” se află pe malul drept al Mureșului în satul Cigmău, la poalele Dealului Urieșilor aflat foarte aproape de complexul termal roman, Germisara, cunoscut şi sub numele de „Thermae Dodonae”.

În castru a fost cantonată unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicianorum, precum şi subunităţi ale Legiunii a XIII-a Gemina. El este considerat important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia) dar şi exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna şi Roșia Montană).

Suprafața castrului este deaproape 2.4 ha. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime şi de 170 de metri lățime, de la nord la sud.

În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 ÎdC., următoarea, un dupondiu din bronz, din timpul împăratului Nerva (97 d.C.), un sesterţ  din bronz emis de Traian şi datat 103-110 d.C., o monedă recentă este  un dupondiu  din bronz de la Otacilia Severa, datat 244-248 d.C.

Prin datarea monedelor, se consider că acest castru a funcționat neîntrerupt cel puțin în intervalul cuprins între anii 100-250 d.C.

Rezervația naturală „Cheile Mazii (Madei)” se întinde pe o suprafaţă de 10 ha și are o lungime de 3 km, fiind situată în bazinul Văii Geoagiului, din judeţul Hunedoara.

Mada este un sat împrăştiat pe colinele situate undeva dincolo de Geoagiu, la poalele Metaliferilor, se poate lăuda cu una dintre cele mai frumoase zone din judeţul Hunedoara şi chiar din România: cheile săpate în stâncă de apa Balşei. Sătenii le spun simplu „Cheile Mazii”.

Pe chei se poate merge doar vara, în perioade care nu au fost precedate de ploi puternice. Asta pentru că se merge aproape numai prin apă, iar în unele locuri, chiar şi în perioadele de secetă, apa trece de un metru şi jumătate ca adâncime. În stânga şi-n dreapta avem doi pereţi din calcar, înalţi de peste 300 de metri, străpunşi de râul Balşei. Imensitatea de stâncă te face să te simţi şi mai mic decât eşti, pentru că are 100 de metri la bază şi cel puţin vreo 60 înălţime şi e doar stâncă, spălată de apă de milioane de ani încoace.

În unele locuri, apa, de o limpezime rar întâlnită, se adună liniştită lângă câte-un perete de piatră, formând un mic lac în care sunt uşor de observat câte un păstrăv, un clean sau un rac zbătându-se să mai supravieţuiască o zi.

Ca să ajungi la Cheile Măzii trebuie să iei drumul spre staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, dar nu urci dealul, ci o iei la dreapta spre Balşa. După câţiva kilometri, din şoseaua asfaltată apuci pe drumul îngust de ţară, care o ia spre satul Mada.

Grădina Zoologică Hunedoara este situată pe Strada Pădurii fiind amplasată la limita ariei protejate „Pădurea Chizid”.

Grădina Zoologică se întinde pe o suprafață de 29.000 mp si funcționează ca expoziție permanentă în aer liber cuprinzand păsări, mamifere și reptile.

La Grădina Zoologică Hunedoara puteți vedea 140 de exemplare, cum ar fi: urs brun carpatin, lup, vulpe, leu, tigru, asin, găină domestică, porumbei, broască ţestoasă acvatica, iepuri de casă, cobai, corb, ponei, pavian, ratoni, fazani chinezesti, căprior, păuni.

Tarife:
- 2,00 lei - elevi studenti
- 3,00 lei - pensionari
- 5,00 lei - adulti
- 10,00 lei - familii ( 2 adulti si 1 sau 2 copii)
- 1,00 leu/persoana pentru grup de elevi, studenti mai mare de 30 persoane
- 2,00 lei/persoana pentru grup pensionari mai mare de 30 persoane
- 3,00 lei/persoana pentru grup adulti mai mare de 30 persoane
- 3,00 lei - pentru fotografiere
- 5,00 lei - pentru filmare 5 lei

La marginea satului Gurasada, dăinuie de secole o bisericuţă, una din cele mai vechi şi interesante biserici ortodoxe transilvănene si anume Biserica Sfântul Arhanghel Mihail.

Se spune ca ar fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XIII-lea din piatră de râu şi piatră de carieră, legată cu mortar de var, după o tehnică pe care nu o mai ştie nimeni. Istoricii de artă o considera unică în zonă, un monument de arhitectură romanică în care apar şi elemente gotice. Unii presupun că a fost o capelă de curte de rit latin şi a devenit ortodoxă. Alţii presupun ca biserica a fost ridicată de cnezi locali din secolele X-XI.

În biserica din Gurasada există două straturi de pictura, primul păstrat parţial, o pictură medievală de la începutul secolului al XIV-lea, dar există şi o pictură din secolul al XVIII-lea.

Legenda Sfântului Maslu

Bătrânii povestesc despre o legendă în care se spune că în urma unor prădăciuni ale vrăjmaşilor, a scăpat cu viaţă o singură femeie. Ea jurase că, dacă va supravieţui, îi va face preoţi pe toţi cei şapte feciori ai ei. Mai târziu, aceştia s-au legat ca de „Schimbarea la faţă a Domnului”, care era ziua mamei lor, să vină la biserică şi să facă slujba Sfântului Maslu, împreună cu tot satul, lângă nişte goruni plantaţi de cneazul locului, când începuseră lucrările la biserică.

Străvechea rânduială s-a păstrat până in zi de astăzi, în ziua de sărbătoare, se adună sătenii din mai multe sate învecinate, iar slujba este ţinută tot de şapte preoţi la un loc însemnat cu un altar de piatră lângă trunchiul unui gorun bătrân.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia. Este situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia capitala anterioară a regatului dac. Colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian între anii 108-110.

Sub conducerea lui Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. Cea mai impunătoare clădire, amfiteatrul, avea o capacitate de circa 5000 de persoane.

Ruinele orașului antic constituie un complex arheologic aflat în localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara.

Furnalul se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara. Este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița.

Acest furnal la vremea lui a fost primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan mondial. A fost declarat în anul 2000 monument de arhitectură industrial și este inclus pe lista monumentelor istorice din județ fiind deschis vizitatorilor.