Cetatea de la Ilia a fost menționată in documente începând cu secolului al XV-lea. Proprietarii săi din secolul al XVI-lea au fost membrii familiei Dienesi.

Este fortificat cu un inel de apărare bastionar, iar după stingerea pe linie bărbătească a familiei proprietare, domeniul i-a revenit lui Farkas Bethlen de Iktár. El a fost cel care prin construirea Bastionului Roșu a închegat noua incintă. Acest bastion mai puțin expus a fost destinat de la bun început locuirii și decorat nu numai cu ancadramente sculptate din piatră, dar și cu o pictură decorativă exterioară. Imbunătățit și în secolul următor, cuprindea un turn de locuință de origine medievală și un conac. Turnul, constituia locuința proprietarilor iar într-una dintre încăperile sale a văzut lumina zilei Gabriel, fiul lui Farkas Bethlen, viitorul principe al Transilvaniei.

Locul nașterii principelui a fost marcat prin așezarea unei plăci comemorative cu blazon și inscripție.

Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr.

Cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Zidurile cetatii sunt ridicate în tehnica "murus Dacicus" si înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerirea de catre romani, acestia au reamenjat cetatea fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.

La 100 m est de cetate amplasate pe două terase  se afla zona sacra la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar iar calea de acces se termina cu o piațetă. Aici au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular din piatră de calcar si din andezit.

Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase si constituie cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici au fost gasite grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile.

Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".

PRET BILET:

5,00 lei - copii, elevi, studenti si pensionari

15,00 lei - adulti

Grădina Zoologică Hunedoara este situată pe Strada Pădurii fiind amplasată la limita ariei protejate „Pădurea Chizid”.

Grădina Zoologică se întinde pe o suprafață de 29.000 mp si funcționează ca expoziție permanentă în aer liber cuprinzand păsări, mamifere și reptile.

La Grădina Zoologică Hunedoara puteți vedea 140 de exemplare, cum ar fi: urs brun carpatin, lup, vulpe, leu, tigru, asin, găină domestică, porumbei, broască ţestoasă acvatica, iepuri de casă, cobai, corb, ponei, pavian, ratoni, fazani chinezesti, căprior, păuni.

Tarife:
- 2,00 lei - elevi studenti
- 3,00 lei - pensionari
- 5,00 lei - adulti
- 10,00 lei - familii ( 2 adulti si 1 sau 2 copii)
- 1,00 leu/persoana pentru grup de elevi, studenti mai mare de 30 persoane
- 2,00 lei/persoana pentru grup pensionari mai mare de 30 persoane
- 3,00 lei/persoana pentru grup adulti mai mare de 30 persoane
- 3,00 lei - pentru fotografiere
- 5,00 lei - pentru filmare 5 lei

Cheile Glodului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic).

Situate în partea de nord-est a județului, Cheile Glodului sunt împărțite administrativ între două județe: Alba și Hunedoara. Valea Ardeului, după ce izvorăște la nord de satul Nădăștia, din comuna Almașu Mare, curge traversând mai multe sate până ce la sud-vest de satul Glod întâlnește calcarele pe care, cu hotărâre le străbate, tăind puțin câte puțin, de multe mii de ani. Pe culoarul strâmt săpat printre pereții înalți, apa dăltuiește în piatră clipă de clipă, modificând cu fiecare strop nivelul, aspectul și amploarea văii. Ajuns aproape de limita între județe, lichidul viu a modelat adevărate vâltori prin care se strecoară, și parcă fierbe atunci când se aruncă la vale, în rotocoale și vârtejuri acrobatice. Cei care se vor încumeta să străbată aceste locuri se vor simți precum într-o amenajare modernă pentru scaldă și relaxare.

Printre stânci și în pădure, numeroase specii de păsări, mamifere și reptile stăpânesc această mică sălbăticie. Cerbul, ciuta, mistrețul, bursucul sau vulpea sunt prezențe obișnuite. Acvila de stâncă, șoimii și corbii domină înalturile, iar prin crăpături și peste stânci, reptile: șerpi sau șopârle se simt în largul lor.

Mai în aval, ea curge udând poalele „Raiului”, apoi ocolește Cetățuia de la Ardeu, coboară spre satul Bozeș și mai apoi, unindu-se cu Valea Balșei, călătoresc împreună până se vor vărsa în Mureș.

Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult ortodox din localitatea Densuș, județul Hunedoara fiind una dintre cele mai vechi biserici din România. A fost ridicată pe ruinele unei construcții din secolul IV d.Hr. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în secolele al XIV-lea - al XV-lea.

Intreaga construcție este acoperită cu plăci de piatră, iar majoritatea materialului său provine de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane.

Are o înfățișare ciudată care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească.

Unul dintre cele mai frumoase sate din Hunedoara este Sâcărâmb. Povestea aşezării este legată de zăcămintele importante de aur descoperite în urmă cu două secole şi jumătate, care au atras în aceste locuri familii din toate colţurile lumii.

Satul Săcărâmbul impresionează prin peisajele de care este înconjurat, clădirile vechi şi istoria locului.

Se dezvăluie turiştilor ca un loc fascinant, situat într-o zonă izolată de munţi şi de păduri, nu departe de municipiul Deva, la capătul unui urcuş de aproape zece kilometri.

Despre Săcărâmb, istoricii spun că în secolele trecute a fost unul dintre cele mai căutate locuri de către europenii cuprinşi de febra aurului.

„Aurul din Nagyag (Săcărâmb) nu este obţinut prin spălări, ci din vene (filoane).

În împrejurimile Săcărâmbului, au fost descoperite în anul 1860, un vas conţinând monede de aur şi un lanţ de bronz. Monedele sunt republicane romane, cunoscute a fi întrebuinţate în relaţiile de schimb de către daci înainte de cucerirea romană.

Până în secolul XX, Săcărâmbul devenise un orăşel minier, cu o populaţie în care se amestecau urmaşi ai străinilor şi românilor stabiliţi aici pentru a lucra ca „băieşi”.

Cetatea Deva este un monument istoric cu arhitectură laică construită in mijlocul secolului al XIII-lea pe un con vulcanic cu altitudinea de circa 370 m.

Poziția strategică a facut ca aceasta sa păzeasca secole de-a rândul ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului din înălțimea care domina orașul Deva.

In jurul cetatii s-au descoperit urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului,  iar prezența unor blocuri de piatră cioplită avand tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.

Cetatea este distrusă în mare parte in dimineața zilei de 13 august 1849 cand magazia cu praf de pușcă a fortăreței explodează iar  latura de est a cetății a fost daramata.

Cetatea a fost reconstruita aproape in totalitate si ofera o priveliste minunata asupra orasului Deva si imprejurimile acestuia.

PREŢURI ACCES
Bilet adulţi dus-întors - 20,00 lei
Bilet copii, elevi, studenţi, pensionari dus-întors (in baza actelor doveditoare: carnet de elev sau student vizat pe anul in curs, cupon de pensie) - 10,00 lei
Veteranii de război, persoanele cu handicap cu insotitor, copiii instituţionalizaţi si copiii cu varsta sub 3 ani (in baza actelor doveditoare) - 0,00 lei (gratuit)
Pentru grupurile organizate cu un numar mai mare de 15 persoane, insotitorul de grup, sau dupa caz, organizatorul este scutit de plata tarifelor mentionate mai sus
IMPORTANT!

1 mai - 30 septembrie
Ultima urcare cu telecabina - ora 20.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 20.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 20.30. Poarta 1 se închide la ora 21.00

1 octombrie - 30 aprilie
Ultima urcare cu telecabina - ora 19.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 19.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 19.30. Poarta 1 se închide la ora 20.00