Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului este o arie naturală protejată de interes naţional.

Ţara Haţegului a ajuns cunoscuta pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona de atunci, o insulă în Marea Tetis în perioada Cretacicului. Specialiştii explică talia redusă a dinozaurilor haţegani prin condiţiile geografice in care traiau. Dinozaurii de aici s-au adaptat spaţiului redus ca dimensiuni prin reducerea dimensiunilor reptilelor (nanism insular).

Hatzegopteryx era singurul zburător, denumit aşa chiar după numele oraşului Haţeg si contrasta prin mărimea sa uriaşă cu restul vieţuitoarelor de pe insula, el avand avengura aripilor de 12 metri.

Aici s-a mai descoperit și Balaurul bondoc. Balaurul bondoc este unul dintre dinozaurii unicat în întreaga lume, un carnivor feroce cu pene care popula teritoriul ce forma Insula Haţegului cu circa 70 de milioane de ani în urmă. Este singurul dinozaur care are o denumire ştiinţifică în limba română şi nu în latină, cum este uzual, ca un omagiu adus de descoperitorii culturii româneşti.

Geoparcul dinozaurilor Ţara Haţegului are o suprafaţă de 102.392 ha, cuprinzând în totalitate 7 localităţi si partial alte 4 localitati.

Rezervația naturală „Cheile Mazii (Madei)” se întinde pe o suprafaţă de 10 ha și are o lungime de 3 km, fiind situată în bazinul Văii Geoagiului, din judeţul Hunedoara.

Mada este un sat împrăştiat pe colinele situate undeva dincolo de Geoagiu, la poalele Metaliferilor, se poate lăuda cu una dintre cele mai frumoase zone din judeţul Hunedoara şi chiar din România: cheile săpate în stâncă de apa Balşei. Sătenii le spun simplu „Cheile Mazii”.

Pe chei se poate merge doar vara, în perioade care nu au fost precedate de ploi puternice. Asta pentru că se merge aproape numai prin apă, iar în unele locuri, chiar şi în perioadele de secetă, apa trece de un metru şi jumătate ca adâncime. În stânga şi-n dreapta avem doi pereţi din calcar, înalţi de peste 300 de metri, străpunşi de râul Balşei. Imensitatea de stâncă te face să te simţi şi mai mic decât eşti, pentru că are 100 de metri la bază şi cel puţin vreo 60 înălţime şi e doar stâncă, spălată de apă de milioane de ani încoace.

În unele locuri, apa, de o limpezime rar întâlnită, se adună liniştită lângă câte-un perete de piatră, formând un mic lac în care sunt uşor de observat câte un păstrăv, un clean sau un rac zbătându-se să mai supravieţuiască o zi.

Ca să ajungi la Cheile Măzii trebuie să iei drumul spre staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, dar nu urci dealul, ci o iei la dreapta spre Balşa. După câţiva kilometri, din şoseaua asfaltată apuci pe drumul îngust de ţară, care o ia spre satul Mada.

Cetatea Ardeu (numită și „Cetățuia”) este situată pe un deal cu o altitudine de 450 m, în sudul satului Ardeu, județul Hunedoara. Cetatea dacică de la Ardeu este cel de al treilea șantier arheologic hunedorean de mare importanta din istoria antică.

Cetatea dacică de la Ardeu datează din secolul I î.Hr. și avea un rol strategic, fiind amplasată pe „drumul aurului”, în apropierea vechilor exploatări auro-argentifere din Munții Apuseni. În zonă au fost descoperite urmele unei fierării dacice, ale unui atelier de bijuterii și numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur și obiecte decorative din bronz.

Șantierul de la „Ardeu – Cetățuie” este finanțat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și organizat în colaborare cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin aportul mai multor experți arheologi de la cele două instituții amintite. Debutul fortificației dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î.Hr., iar sfârșitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul secolului al II-lea.

Pe Dealul Judelui și pe versantul sudic, au mai fost sondate locuințe aparținând unei așezări datând din perioada provinciei Dacia. Din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe (după distrugere, romanii au preluat „locația” fortificată, folosind-o până la retragerea lor). De asemenea au fost descoperite o serie de materiale din metal și ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum și altele, din secolele XV-XVI. Sursele documentare medievale nu fac referire la această cetate.

Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr.

Cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Zidurile cetatii sunt ridicate în tehnica "murus Dacicus" si înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerirea de catre romani, acestia au reamenjat cetatea fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.

La 100 m est de cetate amplasate pe două terase  se afla zona sacra la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar iar calea de acces se termina cu o piațetă. Aici au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular din piatră de calcar si din andezit.

Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase si constituie cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici au fost gasite grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile.

Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".

PRET BILET:

5,00 lei - copii, elevi, studenti si pensionari

15,00 lei - adulti

Blidaru este un platou situat la SV de com. Orăștioara de Sus (jud. Hunedoara) la altitudinea de 705 m. Aici se află ruinele cetății dacice cu același nume ce este integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru, fortificația este formata din două incinte unite între ele având împreună șase turnuri puternice de observație.

Biserica Rotonda din Geoagiu impresionează prin vechimea şi forma ei ciudată. A fost construită în secolele XI - XII, în vremea regelui  Ladislau I al Ungariei, fiind astfel considerată cea mai veche biserică medievală din ţară.

Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului.

Rotonda se află în curtea unei tabere de copii, administrată de Asociaţia Tinerilor Creştini din Transilvania. În  aceeaşi curte, la adăpostul unor bătrâni, turiştii descoperă o altă biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea.

Biserica vecină a fost ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane, iar poarta de intrare în lăcaşul de cult reformat  este străjuită de statuetele a doi lei, vechi de aproape un mileniu. Cele două construcţii sunt deschise tot timpul, însă doar în biserica gotică mai au loc slujbe religioase.

Cetatea Mălăiești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Mălăiești, comuna Sălașu de Sus. Aceasta este o cetate cu donjon și incintă inelară din piatră la care au fost adugate ulterior 4 turnuri poligonale.

Faza a I-a de constructie are loc in primele două decenii ale sec. XIV consturindu-se un donjon înconjurat de incintă din piatră.

Faza a II-a a adus modificari ale donjonului si incintei,  acestea fiind supraînălțate.

Faza a III-a de constructie se desfasoara în jur de anul 1588 cand au fost adăugate cele 4 turnuri poligonale.

Cetatea a fost abandonată în secolul XVII de catre locuitorii acelor vremuri.

TAXE DE VIZITARE:
- 5,00 lei/persoana adulta;
- 4,00 lei/persoana pentru grupuri de minim 10 persoane;
- 4,00 lei/copil;