Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr.

Cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Zidurile cetatii sunt ridicate în tehnica "murus Dacicus" si înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerirea de catre romani, acestia au reamenjat cetatea fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.

La 100 m est de cetate amplasate pe două terase  se afla zona sacra la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar iar calea de acces se termina cu o piațetă. Aici au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular din piatră de calcar si din andezit.

Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase si constituie cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici au fost gasite grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile.

Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".

PRET BILET:

5,00 lei - copii, elevi, studenti si pensionari

15,00 lei - adulti

Asezata la o inălțime submontană (832 m alt.) în zona Munților Orăștiei, pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara). In aceasta zona a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr.

Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație fiind ridicată din piatră si are formă patrulateră cu laturile de 102 x 45 m. Este prevăzută cu patru turnuri de apărare situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației.

Peştera Cioclovina a fost formată în apropierea localităţii cu acelaşi nume din comuna hunedoreană Boşorod, la izvoarele Văii Luncanilor. Peştera a fost săpată în munţi de pârâul Ponorici şi este formată, de fapt, din două caverne: caverna uscată şi caverna cu apă. Turiştii pot admira doar peştera uscată, în timp ce caverna cu apă este accesibilă doar pentru specialiştii în speologie. Peştera este una cu totul deosebită mai ales pentru că aici se află cel mai mare monocristal din România, ce măsoară 113 centimetri.

In Peştera Cioclovina natura a creat o lume subterană misterioasă. Aici pot fi admirate diferite formaţiuni specifice peşterilor, printre care se remarcă mărgelele de chihlimbar.

Aici a fost descoperit cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din ţara noastră, depozite de guano, dar şi un nou mineral fosfatic, Ardealitul. Peştera Cioclovina are o lungime de peste 2.000 de metri.

Ca sa ajungi la aceasta pestera trebuie sa calatoresti spre satul Cioclovina. De aici mai ai de parcurs vreo 6 km fie cu maşina sau fie pe jos şi astfel poti admira peisajele sălbatice.

Țebea este un sat în comuna Baia de Criș fiind totodată capitala regiunii istorice Țara Zarandului.

Localitatea a fost întemeiată în locul numit „Panteonul Moților”, aici se găsește Gorunul lui Horea, un stejar vechi de circa 400 de ani. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare și putrefacție a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat în interior. Sub acest copac Horea i-a chemat la luptă pe moții iobagi.

Țebea adăpostește în cimitirul său rămășițele celor mai importanți eroi ai revoluției române din Transilvania, din anii 1848 – 1849, în frunte cu Avram Iancu, Ioan Buteanu și Simion Groza.

În partea stângă a intrării în cimitir se află mormintele a 75 de eroi, ofițeri, subofițeri și soldați de peste Carpați, căzuți pentru dezrobirea Ardealului

Monumentele comemorative din Țebea întăresc convingerea vizitatorului că nu numai sanctuarul de la Țebea, ci întreg Zarandul constituie un Panteon al neamului românesc.

* Program de Vară:
Marți - Duminică : 10:00 - 18:00

Casa de bilete se închide la ora 17:30

** Program de Iarnă:
Marți - Duminică : 09:00 - 17:00

Casa de bilete se închide la ora 16:30

Furnalul se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara. Este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița.

Acest furnal la vremea lui a fost primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan mondial. A fost declarat în anul 2000 monument de arhitectură industrial și este inclus pe lista monumentelor istorice din județ fiind deschis vizitatorilor.

În parcul nostru dorim să reînviem bucuria vacanțelor la bunici.

Casa muzeu, construită în 1918, vă așteaptă cu amintirea vremurilor străbune.

În curte, pe lângă locurile de joacă în aer liber, puteți hrăni și mângâia animalele din ogradă, puteți alerga desculți prin iarbă!

Vă așteptăm să ne bucurăm împreună de ciripitul păsărilor și aerul de la țară!

Copiii trebuie să fie însoțiți de un adult pe toată durata vizitei, copiii nu se pot lăsa singuri sau nesupravegheați.

Aceasta este o fortificatie formata dintr-un val de pământ cu palisade ce au o latime la bază de circa 6–8 m și cu o înălțime de 2–2,5 m. Aceasta proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință construite la bază cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici).

O scară monumentală, din piatră fasonată, ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn.

Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului.

A fost distrusă în timpul primului război daco-roman din 102 p. Chr. Refăcută și apoi definitiv distrusă și abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani.

Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium.