Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în anul 1896 datorita unui geolog german care a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. Prima consemnare a muzeului este din anul 1912 iar in urmatorii ani devine un punct de atracție pentru cei care călătoresc prin Munții Apuseni.

În cei peste 100 de ani de existență, muzeul a adunat peste 2.000 de exponate cu aur masiv din zăcămintele patrulaterului aurifer al Munților Metaliferi, dar și minerale din România și din străinătate.

Muzeul este unic în felul lui deoarece adăpostește unele dintre cele mai spectaculoase exponate din aur nativ cum ar fi: steagul dacilor, șopârlele din aur și un cristal pentagonal, unic în lume, niciunul dintre exponate nu a fost prelucrat de vreun meșter aurar sau bijutier.

Muzeul se află în centrul municipiului Brad.

Colectia poate fi vizitată zilnic între orele 9,00 și 17,00.

Tarifele sunt următoarele:

-15 lei pentru adulți

-10 lei pentru pensionari, studenți şi elevi de peste 14 ani

-5 lei pentru copii sub 14 ani

Cheile Glodului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și peisagistic).

Situate în partea de nord-est a județului, Cheile Glodului sunt împărțite administrativ între două județe: Alba și Hunedoara. Valea Ardeului, după ce izvorăște la nord de satul Nădăștia, din comuna Almașu Mare, curge traversând mai multe sate până ce la sud-vest de satul Glod întâlnește calcarele pe care, cu hotărâre le străbate, tăind puțin câte puțin, de multe mii de ani. Pe culoarul strâmt săpat printre pereții înalți, apa dăltuiește în piatră clipă de clipă, modificând cu fiecare strop nivelul, aspectul și amploarea văii. Ajuns aproape de limita între județe, lichidul viu a modelat adevărate vâltori prin care se strecoară, și parcă fierbe atunci când se aruncă la vale, în rotocoale și vârtejuri acrobatice. Cei care se vor încumeta să străbată aceste locuri se vor simți precum într-o amenajare modernă pentru scaldă și relaxare.

Printre stânci și în pădure, numeroase specii de păsări, mamifere și reptile stăpânesc această mică sălbăticie. Cerbul, ciuta, mistrețul, bursucul sau vulpea sunt prezențe obișnuite. Acvila de stâncă, șoimii și corbii domină înalturile, iar prin crăpături și peste stânci, reptile: șerpi sau șopârle se simt în largul lor.

Mai în aval, ea curge udând poalele „Raiului”, apoi ocolește Cetățuia de la Ardeu, coboară spre satul Bozeș și mai apoi, unindu-se cu Valea Balșei, călătoresc împreună până se vor vărsa în Mureș.

“Magna Curia”  provine din limba  latină, in traducere “Curtea Mare” sau  mai fiind cunscut sub numele de “Castelul Bethlen” si se situează la poalele dealului cetații lângă parcul orașului Deva. Este cea mai veche clădire monument istoric din Deva.

In interiorul acestuia activeaza “Muzeul Civilizației Dacice și Romane” care este organizat în trei secții: istorie, științele naturii și artă.

Muzeul fiind în posesia unor bunuri culturale clasate în tezaurul patrimoniului cultural național.

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia. Este situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia capitala anterioară a regatului dac. Colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian între anii 108-110.

Sub conducerea lui Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. Cea mai impunătoare clădire, amfiteatrul, avea o capacitate de circa 5000 de persoane.

Ruinele orașului antic constituie un complex arheologic aflat în localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara.

Cetatea Deva este un monument istoric cu arhitectură laică construită in mijlocul secolului al XIII-lea pe un con vulcanic cu altitudinea de circa 370 m.

Poziția strategică a facut ca aceasta sa păzeasca secole de-a rândul ieșirea și intrarea în Transilvania pe valea Mureșului din înălțimea care domina orașul Deva.

In jurul cetatii s-au descoperit urme de locuire din neolitic și din epoca bronzului,  iar prezența unor blocuri de piatră cioplită avand tăieturi în formă de coadă de rândunică, îi face pe arheologi să intuiască rămășițele unei fortificații dacice.

Cetatea este distrusă în mare parte in dimineața zilei de 13 august 1849 cand magazia cu praf de pușcă a fortăreței explodează iar  latura de est a cetății a fost daramata.

Cetatea a fost reconstruita aproape in totalitate si ofera o priveliste minunata asupra orasului Deva si imprejurimile acestuia.

PREŢURI ACCES
Bilet adulţi dus-întors - 20,00 lei
Bilet copii, elevi, studenţi, pensionari dus-întors (in baza actelor doveditoare: carnet de elev sau student vizat pe anul in curs, cupon de pensie) - 10,00 lei
Veteranii de război, persoanele cu handicap cu insotitor, copiii instituţionalizaţi si copiii cu varsta sub 3 ani (in baza actelor doveditoare) - 0,00 lei (gratuit)
Pentru grupurile organizate cu un numar mai mare de 15 persoane, insotitorul de grup, sau dupa caz, organizatorul este scutit de plata tarifelor mentionate mai sus
IMPORTANT!

1 mai - 30 septembrie
Ultima urcare cu telecabina - ora 20.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 20.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 20.30. Poarta 1 se închide la ora 21.00

1 octombrie - 30 aprilie
Ultima urcare cu telecabina - ora 19.30
Ultima coborâre cu telecabina - ora 19.50
Ultima intrare pe Poarta 1 - ora 19.30. Poarta 1 se închide la ora 20.00

La marginea satului Gurasada, dăinuie de secole o bisericuţă, una din cele mai vechi şi interesante biserici ortodoxe transilvănene si anume Biserica Sfântul Arhanghel Mihail.

Se spune ca ar fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XIII-lea din piatră de râu şi piatră de carieră, legată cu mortar de var, după o tehnică pe care nu o mai ştie nimeni. Istoricii de artă o considera unică în zonă, un monument de arhitectură romanică în care apar şi elemente gotice. Unii presupun că a fost o capelă de curte de rit latin şi a devenit ortodoxă. Alţii presupun ca biserica a fost ridicată de cnezi locali din secolele X-XI.

În biserica din Gurasada există două straturi de pictura, primul păstrat parţial, o pictură medievală de la începutul secolului al XIV-lea, dar există şi o pictură din secolul al XVIII-lea.

Legenda Sfântului Maslu

Bătrânii povestesc despre o legendă în care se spune că în urma unor prădăciuni ale vrăjmaşilor, a scăpat cu viaţă o singură femeie. Ea jurase că, dacă va supravieţui, îi va face preoţi pe toţi cei şapte feciori ai ei. Mai târziu, aceştia s-au legat ca de „Schimbarea la faţă a Domnului”, care era ziua mamei lor, să vină la biserică şi să facă slujba Sfântului Maslu, împreună cu tot satul, lângă nişte goruni plantaţi de cneazul locului, când începuseră lucrările la biserică.

Străvechea rânduială s-a păstrat până in zi de astăzi, în ziua de sărbătoare, se adună sătenii din mai multe sate învecinate, iar slujba este ţinută tot de şapte preoţi la un loc însemnat cu un altar de piatră lângă trunchiul unui gorun bătrân.

Arboretumul Simeria este o rezervație naturală de tip dendrologic și peisagistic situată pe teritoriul orașului Simeria. Actuala rezervație a fost la origine un parc care împrejmuia Castelul Gyulay.

Parcul dendrologic Simeria cuprinde cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România avand peste 2000 de taxoni, într-un ansamblu peisagistic deosebit. Rezervația se întinde pe o suprafață de 70 ha, clasându-se astfel pe locul 10 în Europa și pe locul 101 în lume.

Rezervația se află la periferia orașului Simeria, la 10 km est de municipiul Deva, iar accesul se face din DN 7, urmând strada 1 Decembrie până la capăt.

Situl arheologic din epoca romană numit şi „Cetatea Uriaşului” se află pe malul drept al Mureșului în satul Cigmău, la poalele Dealului Urieșilor aflat foarte aproape de complexul termal roman, Germisara, cunoscut şi sub numele de „Thermae Dodonae”.

În castru a fost cantonată unitatea militară Numerus Singulariorum Britannicianorum, precum şi subunităţi ale Legiunii a XIII-a Gemina. El este considerat important pentru că apăra vechiul drum imperial care unea Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Micia (Vețel) și Apulum (Alba Iulia) dar şi exploatările de aur din Munții Apuseni (Zlatna şi Roșia Montană).

Suprafața castrului este deaproape 2.4 ha. În castru erau cantonați 400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime şi de 170 de metri lățime, de la nord la sud.

În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 ÎdC., următoarea, un dupondiu din bronz, din timpul împăratului Nerva (97 d.C.), un sesterţ  din bronz emis de Traian şi datat 103-110 d.C., o monedă recentă este  un dupondiu  din bronz de la Otacilia Severa, datat 244-248 d.C.

Prin datarea monedelor, se consider că acest castru a funcționat neîntrerupt cel puțin în intervalul cuprins între anii 100-250 d.C.