MUZEUL SI CASA MEMORIALA “AUREL VLAICU”

Muzeul Textilelor este un muzeu privat care lucrează cu colecţia de textile FARZ (Florica, Ana and Romulus Zaharia). Colectia include textile și instrumentar folosit în producţia textilă tradiţională, produse dealungul istoriei în toată lumea; o bogată colecţie de referinţă alcatuită din fibre, culoranţi, și structuri textile; și o bibliotecă de specialitate. Colecţia cuprinde piese textile bidimensionale, costume, accesorii și instrumentar textil din România, estul și centrul Europei, vestul Europei, Orientul Apropiat, India, Asia Centrală, Japonia, China, sud-estul Asiei, Africa, Oceania și America. Forta și unicitatea colecţiei FARZ este faptul că a fort sistematic și profesional formată cu atenţie la aspectele technice ale textilelor. Credem că este singura colecţie de acest tip din estul Europei. Muzeul Textilelor are trei locații, două în comuna Băiţa și una în satul Hărţăgani, toate în judeţul Hunedoara, România. Locaţia principală a muzeului, Corpul A, este într-o casă construită în centrul comunei Băiţa la 1857. În momentul de faţă, casa și grădina sunt în restaurare. Grădina casei va fi transformată într-o gradină de plante tinctoriale și de fibre textile. Corpul B, unde sunt locate spaţiile administrative, un laborator de conservare, sala de conferinţe și un Art Café, este o clădire din anii șaizeci, care a fost magazinul universal al Băiţei. Corpul C al muzeului, unde producţia casnică textilă tipică zonei Hunedoara, exemplificată prin obiecte și o gradină axată pe plantele textile, este într-o gospodărie ţărănească din satul Hărţăgani. Gospodaria are cinci construcţii, trei dintre ele fiind datate și semnate de Tripon Petru, 1902, 1912, și Popa Aron, 1936. Deschidem la public corpurile B și C in 28 mai, 2018. Ne propunem să terminăm restaurarea Corpului A în 2019, și să deschidem această locaţie publicului în 2020. Până la acea dată, sala de conferințe a Corpului B și spațiul Art Café vor funcționa ca și galerii pentru expoziții temporare.

Misiunea Muzeului Textilelor include prezervarea, colectarea, cercetarea și împărtășirea colecţiei și a altor resurse cu specialiștii și publicul larg. Punctul principal al activităţilor este de a asigura un context global în care materialele textile românești si cele est europene precum și tehnologiile textile aferente să fie integrate. Alte obiective sunt creerea unui centru pentru cercetare și interacțiuni profesionale între experţi și tineri profesioniști din comunitatea profesională naţională și internațională; și de a stimula aprecierea textilelor ca artă.

Colecția a fost făcută în ultimele patru decenii cu pasiune pentru textile, determinare, și expertiză profesională de catre Florica si Romulus Nicolae Zaharia și a ficei lor Ana Teodora Draguș. Florica Zaharia este Doctor în textile și Conservator Emerita a The Metropolitan Museum of Art, unde a profesat pentru aprope jumătate din viață ca și conservator textile. Treisprezece ani a fost șefă a Department of Textile Conservation. Romulus Nicolae Zaharia este inginer în industria alimentară, și un pasionat pentru istorie și pentru colecționat înca din tinerețe. Ana Teodora Draguș este inginer în zootehnie și biotehnologie, un activ membru al comunității și un entuziastic participant în formarea colecției FARZ.

Muzeul Textilelor, Corp A -  Baița, nr. 21, județul Hunedoara.

Construită in anul 1857 de negustorul Gheorghe Bartos, unul dintre fondatorii ASTRA, construcția a fost la vremea respective una dintre cele mai importante cladiri ale Băiței. Este compusă din șapte camera și veranda la nivelul principal și șase camere boltite la demisol. În timpul perioadei comuniste, casa a fost o parte reședință private și altă parte a fost folosită de către Cooperație și ocazional de către școală.
Clădirea necesită restaurare. Încercarea va fi de a prezerva toate detaliile arhitecturale originale ale casei, și în același timp, de a crea condiții modern pentru expunerea colecției.
Până la acest moment, dupa ce am documentat situația casei, am eliminat toate adăugirile aduse spațiului interior de la demisol în perioada comunista.
Pe parcursul lucrărilor, a fost descoperită pictură originală într-una dintre încăperi.

Muzeul Textilelor, Corp B -  Baița, nr. 18, județul Hunedoara.

Clădirea fostului magazin universal, cu două nivele.
Include sala de conferințe (până la renovarea Corpului A, este galerie pentru expoziții temporare), un Art Café, un laborator de conservare, restaurare și cercetare știintifică și spații  administrative.
Construită în decada anilor șaizeci.

Muzeul Textilelor, Corp C - Sat Harțăgani, nr. 434, Băița, județul Hunedoara.

Tripon Petru, cel care a semnat și datat prima construcție a practicat tâmplăria. Priceperea lui este observată la diferite nivele ale construcțiilor. În colecția Muzeului Textilelor se află și două seturi de bârgăle, folosite în procsul țesutului, semnate Tripon Petru și datate 1913 și 1914.

Casa a fost mostenită de fiica lui Petru, Veta. Aceasta s-a căsătorit cu Popa Aron. Îpreunâ au construit conia datată 1936. Unul dintre cei doi fii ai lor, Popa Nicolae, zis, a moștenit gospodăria. Dupa moartea acestuia, gospodaria a fost moștenită de soția Victoria și de nepoții Dorin si Elena. Șura a fost demolată, iar casa principal a fost vândută pentru a fi demolată și transferată la o altă locație. În 1998 gospodaria a fost achizitionata de Florica si Romulus Zaharia, în timp pentru a salva demolarea casei principale.

Materialele folosite la constructii:
Lemn, piatră și tencuială făcută din pământ galben, pleavă, cenușă, balegar; țiglă.

Gospodărie țărănească alcatuită din următoarele structuri:
-Casa principală, semnată și datată de Tripon Petru, 1902
-Conia, semnată și datată de Popa Aron, 1936
-Camara, semnată și datată de Tripon Petru, 1912
-Coteț pentru oi, porci și păsări
-Stogăria
-Piua, dateaza din secolul al-XIX-lea, folosită pentru împâslirea materialului țesut din lână, achiziționată în 2005 din satul  Bulzeștii de Sus

Gospodăria, Corpul C al Muzeului Textilelor, este locul unde producția textilă tipică regiunii se va putea vedea și cerceta în contextual traditional.