Wow Hunedoara

Asezata la o inălțime submontană (832 m alt.) în zona Munților Orăștiei, pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara). In aceasta zona a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr.

Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație fiind ridicată din piatră si are formă patrulateră cu laturile de 102 x 45 m. Este prevăzută cu patru turnuri de apărare situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației.

Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult ortodox din localitatea Densuș, județul Hunedoara fiind una dintre cele mai vechi biserici din România. A fost ridicată pe ruinele unei construcții din secolul IV d.Hr. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în secolele al XIV-lea - al XV-lea.

Intreaga construcție este acoperită cu plăci de piatră, iar majoritatea materialului său provine de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane.

Are o înfățișare ciudată care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească.

Aceasta este o fortificatie formata dintr-un val de pământ cu palisade ce au o latime la bază de circa 6–8 m și cu o înălțime de 2–2,5 m. Aceasta proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință construite la bază cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici).

O scară monumentală, din piatră fasonată, ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar în față cu o poartă de lemn.

Cetatea de la Costești a fost reședința unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiștea, centrul de la Costești a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiștea Muncelului.

A fost distrusă în timpul primului război daco-roman din 102 p. Chr. Refăcută și apoi definitiv distrusă și abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani.

Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium.

Cetatea Mălăiești este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Mălăiești, comuna Sălașu de Sus. Aceasta este o cetate cu donjon și incintă inelară din piatră la care au fost adugate ulterior 4 turnuri poligonale.

Faza a I-a de constructie are loc in primele două decenii ale sec. XIV consturindu-se un donjon înconjurat de incintă din piatră.

Faza a II-a a adus modificari ale donjonului si incintei,  acestea fiind supraînălțate.

Faza a III-a de constructie se desfasoara în jur de anul 1588 cand au fost adăugate cele 4 turnuri poligonale.

Cetatea a fost abandonată în secolul XVII de catre locuitorii acelor vremuri.

TAXE DE VIZITARE:
- 5,00 lei/persoana adulta;
- 4,00 lei/persoana pentru grupuri de minim 10 persoane;
- 4,00 lei/copil;

Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr.

Cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Zidurile cetatii sunt ridicate în tehnica "murus Dacicus" si înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerirea de catre romani, acestia au reamenjat cetatea fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.

La 100 m est de cetate amplasate pe două terase  se afla zona sacra la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar iar calea de acces se termina cu o piațetă. Aici au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular din piatră de calcar si din andezit.

Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase si constituie cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici au fost gasite grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile.

Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".

PRET BILET:

5,00 lei - copii, elevi, studenti si pensionari

15,00 lei - adulti

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia. Este situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia capitala anterioară a regatului dac. Colonia Ulpia Traiana a fost întemeiată după cucerirea acestuia de către împăratul Traian între anii 108-110.

Sub conducerea lui Hadrian i-a fost adăugat și numele Sarmizegetusa, iar în timpul împăratului Alexandru Sever a devenit metropolis. Așezarea a cunoscut o perioadă de dezvoltare care a durat până în a doua jumătate a secolului al III-lea, când a avut loc retragerea aureliană. Cea mai impunătoare clădire, amfiteatrul, avea o capacitate de circa 5000 de persoane.

Ruinele orașului antic constituie un complex arheologic aflat în localitatea Sarmizegetusa din județul Hunedoara.